Ce trebuie sa stim ca sa intelegem explozia francului elvetian
Francul elvetian este o investitie foarte buna. In mijlocul crizei datoriilor din zona euro, cererea de franci a crescut determinand cresterea valorii acestei valute.
Un franc puternic este daunator pentru Elvetia pentru ca exporturile ei devin mai scumpe pentru cumparatorii straini.
In acest context Banca Centrala a Elvetiei a impus plafonarea valorii francului. In septembrie 2011 Banca Centrala Elvetiana (BCE) a impus limitarea puterii bancnotei nationale si a promis ca isi va folosi puterea de a tipari bani noi, cu care se vor cumpara “cantitati nelimitate” de valute straine (euro). Insa plafonarea valorii francului a functionat pentru o scurta perioada de timp.
Deoarece au fost tipariti mai multi franci pentru a se cumpara euro, Banca Centrala Elvetiana sta acum pe un morman de valuta care se poate devaloriza oricand si astfel se expune riscului unor mari pierderi.
Spre deosebire de elvetieni, americanii “creeaza’ bani cumparand obligatiuni. BCE tipareste bani si cumpara euro deoarece banca tinteste rata de schimb. Alt motiv al acestei politici este si ca nu exista creante elvetiene mari pe care banca sa le cumpere, statul mentinand un nivel relativ scazut al datoriilor.
Investitiile in valuta a BCE au crescut cu aproape 75% astfel ca aceasta a decis sa abandoneze plafonare francului, ceea ce a dus la explozia pretului acestuia.
Pentru piete, decizia BCE a fost o hotarare absolut neasteptata. In aceste conditii puternicul franc elvetian va putea sa dauneze economiei, lucru confirmat si de semnalele din bursa. Deflatia din Elvetia se va adanci, preturile de la ora actuala fiind deja foarte scazute.
Ce inseamna toate acestea de fapt? Euro s-a slabit abrupt si brusc iar randamentele obligațiunilor guvernamentale europene au scăzut, in timp ce sperantele interventiei Bancii Europene Centrale (BEC) cresc. Insa nu este sigur inca ce va decide BEC in privinta politicii monetare, daca se vor tipari bani pentru cumpararea de active sau nu. Consecinta este ca economia europeana a ajuns intr-o stare foarte proasta.
O alta problema ivita, este iscarea neincrederii fata de BCE dupa ce brusc s-a intors la o politica anterioara in pofida angajamentelor. Acest lucru determina pietele sa se gandeasca de doua ori inainte sa mai ia de buna angajamentele acestei banci.
Violenta miscarii a fost mult prea mult pentru unii jucatori de pe piata, intre care si compania britanica de brokeraj, Alpari. Replici ale seismului financiar din Elvetia se vor simti si mai departe.
In urma cu cativa ani, unele banci europene s-au orientat catre piata din Ungaria a creditelor ipotecare pe care le ofereau in franci elvetieni, lucru care s-a intamplat si in Romania. Intarirea brusca a francului ar putea duce la pierderi, dupa ce guvernul ungar a aprobat, in luna noiembrie 2014, o lege prin care clientilor li se permite convertirea imprumutului din francul elvetian in forinti, la o rata de schimb mult mai ieftina.
Insa cel mai inspaimantator lucru care s-ar putea intampla ar fi ca Banca Centrala Elvetiana sa abandoneze lupta cu deflatia, ceea ce ar fi cel mai dezastruos factor economic din 2015 cu urmari greu de calculat.
O deflatie a preturilor pare a fi un lucru bun pentru consumatori, dar de pilda, daca economia ar fi un autoturism, deflatia ar fi ca si cum am conduce cu frana de mana trasa. Declinul constant al preturilor face ca datoriile sa fie mai mari, plata lor sa se faca mai greu si descurajeaza acel gen de investitii in capital pe care se bazeaza cresterea economica.
La cinci ani dupa cea mai nenorocita criza financiara si recesiune economica, guvernele si bancile centrale vor fi nevoite sa faca eforturi politice serioase pentru a opri acest val.
Francul elvetian este o investitie foarte buna. In mijlocul crizei datoriilor din zona euro, cererea de franci a crescut determinand cresterea valorii acestei valute.
Un franc puternic este daunator pentru Elvetia pentru ca exporturile ei devin mai scumpe pentru cumparatorii straini.
In acest context Banca Centrala a Elvetiei a impus plafonarea valorii francului. In septembrie 2011 Banca Centrala Elvetiana (BCE) a impus limitarea puterii bancnotei nationale si a promis ca isi va folosi puterea de a tipari bani noi, cu care se vor cumpara “cantitati nelimitate” de valute straine (euro). Insa plafonarea valorii francului a functionat pentru o scurta perioada de timp.
Deoarece au fost tipariti mai multi franci pentru a se cumpara euro, Banca Centrala Elvetiana sta acum pe un morman de valuta care se poate devaloriza oricand si astfel se expune riscului unor mari pierderi.
Spre deosebire de elvetieni, americanii “creeaza’ bani cumparand obligatiuni. BCE tipareste bani si cumpara euro deoarece banca tinteste rata de schimb. Alt motiv al acestei politici este si ca nu exista creante elvetiene mari pe care banca sa le cumpere, statul mentinand un nivel relativ scazut al datoriilor.
Investitiile in valuta a BCE au crescut cu aproape 75% astfel ca aceasta a decis sa abandoneze plafonare francului, ceea ce a dus la explozia pretului acestuia.
Pentru piete, decizia BCE a fost o hotarare absolut neasteptata. In aceste conditii puternicul franc elvetian va putea sa dauneze economiei, lucru confirmat si de semnalele din bursa. Deflatia din Elvetia se va adanci, preturile de la ora actuala fiind deja foarte scazute.
Ce inseamna toate acestea de fapt? Euro s-a slabit abrupt si brusc iar randamentele obligațiunilor guvernamentale europene au scăzut, in timp ce sperantele interventiei Bancii Europene Centrale (BEC) cresc. Insa nu este sigur inca ce va decide BEC in privinta politicii monetare, daca se vor tipari bani pentru cumpararea de active sau nu. Consecinta este ca economia europeana a ajuns intr-o stare foarte proasta.
O alta problema ivita, este iscarea neincrederii fata de BCE dupa ce brusc s-a intors la o politica anterioara in pofida angajamentelor. Acest lucru determina pietele sa se gandeasca de doua ori inainte sa mai ia de buna angajamentele acestei banci.
Violenta miscarii a fost mult prea mult pentru unii jucatori de pe piata, intre care si compania britanica de brokeraj, Alpari. Replici ale seismului financiar din Elvetia se vor simti si mai departe.
In urma cu cativa ani, unele banci europene s-au orientat catre piata din Ungaria a creditelor ipotecare pe care le ofereau in franci elvetieni, lucru care s-a intamplat si in Romania. Intarirea brusca a francului ar putea duce la pierderi, dupa ce guvernul ungar a aprobat, in luna noiembrie 2014, o lege prin care clientilor li se permite convertirea imprumutului din francul elvetian in forinti, la o rata de schimb mult mai ieftina.
Insa cel mai inspaimantator lucru care s-ar putea intampla ar fi ca Banca Centrala Elvetiana sa abandoneze lupta cu deflatia, ceea ce ar fi cel mai dezastruos factor economic din 2015 cu urmari greu de calculat.
O deflatie a preturilor pare a fi un lucru bun pentru consumatori, dar de pilda, daca economia ar fi un autoturism, deflatia ar fi ca si cum am conduce cu frana de mana trasa. Declinul constant al preturilor face ca datoriile sa fie mai mari, plata lor sa se faca mai greu si descurajeaza acel gen de investitii in capital pe care se bazeaza cresterea economica.
La cinci ani dupa cea mai nenorocita criza financiara si recesiune economica, guvernele si bancile centrale vor fi nevoite sa faca eforturi politice serioase pentru a opri acest val.