Caderea cortinei de fier on 1989 a generat pe langa schimbari in balanta politica europeana si o mutare a centrului industial dinspre vestul Europei catre estul continentului.
Odata cu incetarea Razboiului Rece in 1989, axa economica care se intindea din Anglia, Olanda, Belgia, Germania de Vest, Elvetia pana in Italia si Grecia a disparut.
Productia industriala europeana si-a mutat centrul in sudul Germaniei cu acces direct si rapid catrea Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Austria si Romania.
Dupa 1989 o multime de firme si-au inchis fabricile si uzinele in tarile de origine si le-au mutat in estul Europeni, unde mana de lucru era mult mai ieftina. Miscarea de schimbare a polilor s-a accentuat mai ales dupa ce fostele tari comuniste au aderat la Uniunea Europeana.
Germania, Olanda, Republica Ceha, Slovacia si Romania si-au marit participarea la schimburile comerciale intraeuropene cu 5,3 procente intre 2004 si 2013, din care Germaniei ii apartin exclusiv 2,2 procente.
Pentru aceeasi perioada de timp, in zona Marii Britanii, Fratnei, Irlandei, Spanei si Portugaliei pierderea acumulata se ridica la 4,4 procente din schimburile intraeuropene, din care Spania si Marea Britanie au pierdut cel mai mult, adica 1,7 procente. In sudul continentului, Italia, a inregsitrat si ea o prierdere semnificativa de 1,7 procente.
Locurile de munca desfintate in urma mutarii industriei a adus, in schimb, o crestere a afacerilor bazate pe servicii, in mod special in Marea Britanie, surclasand Franta, care este si acum a doua putere econominca pe continent.
Joburile din industrie in tarile cu economii avansate, presupune angajarea de oameni supercalificati, dar anumite zone din liniile de productie nu necesita mana de lucru experimentata, iar aceste portiuni s-au mutat in estul Europei, unde mana de lucru este mai ieftina.
Asa cum mineritul si siderurgia din Europa au disparut la sfarsitul secolului 20, nici locul unde se afla platfomele industriale nu mai are relevan, in economia moderna. Pe de alta parte, Germania domina economic Europa, tocmai pentru ca si-a dezvoltat local cea mai mare baza de productie industriala.
Ingrijorator penru Uniunea Europeana este faptul ca tari precum Grecia, Portugalia si Spania sunt deconectate de la miezul economic, mai ales de cand cele trei state au cerut sprijinul guvernelor si bancilor lor pentru a iesi din criza.
Cu toate astea, cifrele publicate de Eurostat sunt incurajatoare, acestea indica o crestere a exporturilor statelor precum Spania, Portugalia si Irlanda. Irlanda are la ora actuala cea mai rapida crestere economica din zona euro, 4,8 procente pe 2014, iar Spania are o crestere de 2 procente, punand frana somajului masiv din ultimii ani. Mari firme din Statele Unite precum Ford si General Motors au facut, de curand, investitii majore in Spania, pentru a-si creste productia de autoturisme.
Aceste schimbari deruteaza si ridica semne de intrebare pentru politicienii din UE si pentru Banca Europeana de Investitii care vor sa faca investitii strategice de 315 miliarde de euro, cu intentia de a atrage capital privat in proiecte pe termen lung pentru lucrari de infrastructura.
In acesasta situatie se ridica mai multe semne de intrebare legate de stabilitatea economica iar guvernele din UE trebuie sa isi stabileasca prioritatile si astfel sa reuseasca sa creeze echilibru in toata zona Uniunii.
Odata cu incetarea Razboiului Rece in 1989, axa economica care se intindea din Anglia, Olanda, Belgia, Germania de Vest, Elvetia pana in Italia si Grecia a disparut.
Productia industriala europeana si-a mutat centrul in sudul Germaniei cu acces direct si rapid catrea Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Austria si Romania.
Dupa 1989 o multime de firme si-au inchis fabricile si uzinele in tarile de origine si le-au mutat in estul Europeni, unde mana de lucru era mult mai ieftina. Miscarea de schimbare a polilor s-a accentuat mai ales dupa ce fostele tari comuniste au aderat la Uniunea Europeana.
Germania, Olanda, Republica Ceha, Slovacia si Romania si-au marit participarea la schimburile comerciale intraeuropene cu 5,3 procente intre 2004 si 2013, din care Germaniei ii apartin exclusiv 2,2 procente.
Pentru aceeasi perioada de timp, in zona Marii Britanii, Fratnei, Irlandei, Spanei si Portugaliei pierderea acumulata se ridica la 4,4 procente din schimburile intraeuropene, din care Spania si Marea Britanie au pierdut cel mai mult, adica 1,7 procente. In sudul continentului, Italia, a inregsitrat si ea o prierdere semnificativa de 1,7 procente.
Locurile de munca desfintate in urma mutarii industriei a adus, in schimb, o crestere a afacerilor bazate pe servicii, in mod special in Marea Britanie, surclasand Franta, care este si acum a doua putere econominca pe continent.
Joburile din industrie in tarile cu economii avansate, presupune angajarea de oameni supercalificati, dar anumite zone din liniile de productie nu necesita mana de lucru experimentata, iar aceste portiuni s-au mutat in estul Europei, unde mana de lucru este mai ieftina.
Asa cum mineritul si siderurgia din Europa au disparut la sfarsitul secolului 20, nici locul unde se afla platfomele industriale nu mai are relevan, in economia moderna. Pe de alta parte, Germania domina economic Europa, tocmai pentru ca si-a dezvoltat local cea mai mare baza de productie industriala.
Ingrijorator penru Uniunea Europeana este faptul ca tari precum Grecia, Portugalia si Spania sunt deconectate de la miezul economic, mai ales de cand cele trei state au cerut sprijinul guvernelor si bancilor lor pentru a iesi din criza.
Cu toate astea, cifrele publicate de Eurostat sunt incurajatoare, acestea indica o crestere a exporturilor statelor precum Spania, Portugalia si Irlanda. Irlanda are la ora actuala cea mai rapida crestere economica din zona euro, 4,8 procente pe 2014, iar Spania are o crestere de 2 procente, punand frana somajului masiv din ultimii ani. Mari firme din Statele Unite precum Ford si General Motors au facut, de curand, investitii majore in Spania, pentru a-si creste productia de autoturisme.
Aceste schimbari deruteaza si ridica semne de intrebare pentru politicienii din UE si pentru Banca Europeana de Investitii care vor sa faca investitii strategice de 315 miliarde de euro, cu intentia de a atrage capital privat in proiecte pe termen lung pentru lucrari de infrastructura.
In acesasta situatie se ridica mai multe semne de intrebare legate de stabilitatea economica iar guvernele din UE trebuie sa isi stabileasca prioritatile si astfel sa reuseasca sa creeze echilibru in toata zona Uniunii.